Propune un articol  |  Trimite unui prieten  |  Printeaza

Marturisesc ca o parte din mine a ramas in tine. Si suntem tu si cu mine, mereu impreuna, niciodata despartiti (poate doar de distanta, dar niciodata in inimile noastre). Nu m-am asteptat sa ma simt asa, e greu de explicat. Se spune ca e dragoste, dar pare mai mult decat atat.
E o ironie ca timpul petrecut impreuna parca zboara ca si cum s-ar grabi sa ajunga undeva si timpul departe de tine se taraste cu pasi lenesi ca si cum nu ar mai exista un maine. Numar orele si foile din calendar, bucuros ca momentul vederii se apropie, dar totusi nu este indeajuns. Chiar si o zi petrecuta departe de tine pare prea mult.
Te macini gandindu-te la mine? Eu marturisesc ca da. Adeseori vad cu ochii mintii clipa cand te voi revedea - te voi imbratisa ca intr-un vis si restul lumii va deveni neant. Cat de frumos va fi! Pana cand clipa va sosi, te pastrez in inima mea.
Cu dragoste, 
Expeditor

Propune un articol  |  Trimite unui prieten  |  Printeaza